Lansarea la apă- ultima parte
Sfârșit
fericit și restart cu emoții
Mai sunt încă oameni dragi cu care întâlnirea nu a fost
posibilă, iar volumele lor așteaptă cuminți pe măsuța de cafea din
sufragerie. Cum sunt mare amatoare de handmade, am pornit repede la crearea
unor coperți personalizate. Coperta
e frumoasă și reprezintă multitudinea de povești, stiluri și emoții din cartea
cu 13 autoare. Este un tablou realizat de Clara, care a venit și cu ideea
inspirată a titlului cu Seherezade.
Uneori mai mult nu e neapărat mai bun sau mai frumos, dar
în cazul acestei cărți, fiind una de debut, m-am gândit că personalizarea ar
face-o să aibă un impact și mai mare.
Inspirația pentru tablouri sau bijuterii îmi vine uneori
din poveștile pe care le scriu, însă cel mai adesea inspirația pentru povești
îmi vine când lucrez câte un obiect handmade. Croșetez sau tricotez și ascult
audiobooks pe Voxa.ro sau Audible.com, lucrez un tablou mixed-media, o cutie
cadou sau o felicitare, ori un set, ascultând muzica preferată. Și deodată o
replică dintr-o carte sau un vers al unei melodii declanșează o amintire sau o
analogie și gata ideea pentru o nouă poveste. Unele sunt încă în caietul de idei, altele sunt povești
și cele mai inspirate sunt pe cale să devină romane. Am simțit că toate aceste
legături între laturile creativității mele merită sărbătorite împreună, deci
cartea de debut se potrivea cu o supracopertă handmade și câteva mici
decorațiuni.
Și n-am pierdut ocazia, ca în interiorul celei de-a doua
coperți să vă amintesc de următoarea lansare. E clar că încep să am orgolii de
scriitor și vreau să am atenția celor din jur. Poate că nu strică, după ani de
zile de modestie exagerată… Voi avea grijă să nu ajung în cealaltă extremă.
Acum,
fiind în posesia cărții am putut lectura în tihnă celelalte 12 povești. Mi-au
plăcut mai multe și mi-am dat seama că am o concurență notabilă printre
debutante, dar asta nu face decât să mă bucure, pentru că fiecare avem stilul
personal care ne deosebește, chiar dacă scriem la fel de bine. Astfel, publicul
țintă nu este neapărat același, ca să ne sperie concurența, ba mai degrabă
competiția ar fi un imbold spre perfecționare, de care ar beneficia în primul
rând viitorii noștri cititori.
Povestea mea este la pagina 59. Primul impuls a fost să fiu dezamăgită. Nu sunt nici prima, nici ultima, nici la mijloc… Sunt a
noua din treisprezece. ”Nu suntem nici măcar în ordine alfabetică”, mi-am zis
cu un pic de necaz. V-am spus că încep să am orgolii de
vedetă/scriitor!?
Dar,
în ultimul timp, cum e normal după atâția ani de dezvoltare personală, îmi revin
și îndepărtez aceste gânduri negative în două- trei minute. Sunt un simplu om normal și primul impuls este să cad în
acele vechi tipare comportamentale cu care am crescut. Însă devin imediat
conștientă și caut partea plină a paharului, fiind în primul rând recunoscătoare
pentru că dețin un pahar cu ceva în el.
Care e în cazul acesta partea plină? Am pronunțat sacadat ”Cincizeci și nouă” și ”mi s-a aprins beculețul”: Eu am devenit nouă după 50 de ani! V-am spus în mai multe povești că mi-am schimbat cariera ”la 180 de grade” – de la inginer la coach/trainer/teacher, la 51 de ani. Apoi nimic n-a mai fost la fel. Au început schimbările majore și profunde, care m-au făcut ceea ce sunt astăzi, când pot spune cu mâna pe inimă, în sfârșit, că sunt mândră de mine, de realizările mele, de felul în care-mi petrec timpul și-mi consum energia, de oamenii cu care m-am înconjurat. Așa că pagina 59 s-a dovedit exact locul potrivit pentru mine.
Apoi am răsfoit paginile, de la 59 la... 67, unde se
termină povestea mea. Mi-am alunecat palma peste netezimea hârtiei și am simțit
că mângâi creștetul uneia dintre fiicele mele după o lungă absență (una dintre
cele două care nu locuiesc în România și pe care le văd rar). Nu, nu este o
exagerare să-mi asemăn poveștile cu fiicele mele, pentru că și în unele și în
celelalte sunt bucăți din sufletul meu. Poate și asta a contribuit la
întârzierea publicării. Așa cum mi-a fost greu să le dau drumul fetelor, deși
de dragul lor nu am arătat asta, așa mi-a fost și cu poveștile. Am scris chiar
o poveste despre dificultatea asta ”Ieșirea în lume a Poveștii”, în care Povestea
este fiica unei scriitoare, care o ține izolată de lume până ce într-o zi ”un mai
are de ales”.
Mi-am pus apoi pălăria de cititor. Ce senzație minunată să vezi într-o carte una dintre poveștile preferate! Dar iată că a mai scos capul o ”răutate”. Am descoperit câteva mici greșeli de tehnoredactare. ”Să fie de la mine? Să fie de la editură?” m-am întrebat. Erau din ambele părți. Și mi-am amintit imediat că perfecționista, care mă făcea să tai sau să rup și să arunc orice bijuterie, cutie, felicitare sau tablou cu mici imperfecțiuni, a fost trimisă la plimbare de ceva vreme și înlocuită cu lozinca: ”micile defecte sunt amprenta unicității și originalității”. În cazul poveștii ar mai fi fost un ”impediment” al perfecțiunii, din punctul meu de vedere, ștacheta ar fi fost plasată prea sus ca să mai poată fi ușor depășită la viitoarele apariții. Și uite așa m-am relaxat și m-am putut bucura din plin având în mână o carte cu una dintre povești semnată de mine.
Închei aici seria de postări cu titlul ”Lansarea la
apă”, așa cum e normal, pentru că lansarea a avut loc.
După câteva zile de agitație, în care am scris mai puțin,
m-am apucat din nou serios de treabă, pentru că da, am debutat… și acum? Cei
cărora le-a plăcut povestea, cu siguranță vor mai aștepta altele, așa cum eu
aștept cu nerăbdare fiecare nou roman al scriitorilor mei favoriți. Deci
debutul vine la pachet și cu responsabilități, un numai cu bucurie. Voi găsi metodele cele mai potrivite pentru mine de a vă
pune în mână, cât mai curând, scrierile mele finalizate și voi lucra cu drag la
celelalte.
Nu fiți îngrijorați, nu voi pierde ocazia de a mă lăuda
cu fiecare lansare sau alt eveniment legat de poveștile și romanele mele, așa
că nu veți rata nici unul, dacă nu vă doriți asta.
Să avem cu toții spor în tot ce ne propunem să facem și
mai ales în acele lucruri care ne duc mai aproape de realizarea visurilor
noastre !
Pe curând !
Comments
Post a Comment