De ce aș avea nevoie de un coach?
„Tu mi-ai dat timpul tău, darul cel mai plin de semnificaţie.” -Dan Zandra Stau pe bancă în parc. Nu am mai ieșit din casă de două luni, decât la cumpărături de strictă necesitate și la gunoi (dar aia nu se pune că avem ghena pe casa scării, nu afară). Mă simt obosită, nu doar fizic, de atâta stat pe scaun și bătut pasul pe loc între baie , bucătărie și dormitor, mai ales la cei câțiva metri pătrați pe care îi am la dispoziție în micul meu apartament, pe care tot mă străduiesc să-l transform în cochet, dar nu mi-a reușit încă. Parcă și mintea îmi este obosită și îmbâcsită de tot felul de idei. Ai zice că nu ar trebui să mă simt așa, pentru că am meditat, am dus o viață ordonată, am scris mult și cu spor... da, dar ce te faci cu atâta incertitudine care se întinde în fața noastră? Oricum, să lăsăm flozofia, că nu pentru asta mi-ați acordat din cea mai prețioasă resursă a voastră, TIMPUL, ca să citiți aceste rânduri, ci în speranță ca vor fi, dacă nu instructive, măcar ...